Chiochia Olea privește lacom la vinul care e curat ca lacrima,soarbe cu chef din cana metalică si dă verdictul:
-Ehh da-i bun!
-Hai mamă-i nișcă-te o dată că mă grăghesc,o repede feciorsu din urmă.
-Măi Ioane,da stai colea oleacă că nu vin turșii,să aduc o bucată de șeapă și niste paine la zacuscă.
E o femeie inalta,prea devreme sa-i zici babă,dar parca prea nu știu cum..nu mai are douazeci de ani, dar nici optzeci. In sărăieșul din vale,zoios,în care mereu bazaie muștele,atîrna panglici lipicioase,în mod involuntar iti aduc aminte de ardeii iuți care erau odata puși pe ață la provizii pe iarnă.Chiochia Olea se indreaptă din șale și îsi trage scaunelul scund mai aproape de noi zicînd:
-Ei hai dar,să fim sănătosi si sa ne auzim de bine,in cele din urma dă peste cap păhărelul de vin pe gat,ștergandu-și anevoie mustețile ce i-au rămas de la lichoarea lui Bachus.
Pe sticla paharului se văd amprentele buzelor ce au sorbit din el,semn că de multa vreme nu a mai văzut apa cu detergent de vase.Ne așteptăm cuminți randul care de regulă are forma unui cerc.Mi-i sete sau poftă, asta nu o stiu sigur,dar mai mult ca precis vinul acesta nu e oțeteală.Tare bun vin mai face bunelul,atat de bun, că bei un pahar și parcă ai mai bea unul.Toți il laudă în sat,chiar si la magazin,la Tanea lu' Nebunu,duce cu lada sticle de plastic,și îl vinde la litru fimeia. Ion povesteste ceva cu lux de amănunte și la un moment dat măsa îl întrerupe:
-Măi,da cine-i fata șeia care-i aduso tu dăunăzi în sat?
-Iiiii mamă-i,o fată,nu o știi netali..
-Nu-i cumva a lu așeia care trăiești cu unu di aișia din sat?
-Nuu...ei așeia ii alta, ii cam țăfnoasă.
-Ei vez măi,nu ma fă di rusîni,și bagă di samă,să șie din oameni gospodari!
-Ei bine mamă,da de unde să-ți scot eu fata șeia din oameni gospodari? Deam cum s-a nimeri,așeia o fi!
Mai dăm peste cap un păhăruț cu vin și ieșim alene din sărăieșul zoios molfăind o bucată de paine.Nu de alta,dar să nu ne dam de gol că am băut.
-Ehh da-i bun!
-Hai mamă-i nișcă-te o dată că mă grăghesc,o repede feciorsu din urmă.
-Măi Ioane,da stai colea oleacă că nu vin turșii,să aduc o bucată de șeapă și niste paine la zacuscă.
E o femeie inalta,prea devreme sa-i zici babă,dar parca prea nu știu cum..nu mai are douazeci de ani, dar nici optzeci. In sărăieșul din vale,zoios,în care mereu bazaie muștele,atîrna panglici lipicioase,în mod involuntar iti aduc aminte de ardeii iuți care erau odata puși pe ață la provizii pe iarnă.Chiochia Olea se indreaptă din șale și îsi trage scaunelul scund mai aproape de noi zicînd:
-Ei hai dar,să fim sănătosi si sa ne auzim de bine,in cele din urma dă peste cap păhărelul de vin pe gat,ștergandu-și anevoie mustețile ce i-au rămas de la lichoarea lui Bachus.
Pe sticla paharului se văd amprentele buzelor ce au sorbit din el,semn că de multa vreme nu a mai văzut apa cu detergent de vase.Ne așteptăm cuminți randul care de regulă are forma unui cerc.Mi-i sete sau poftă, asta nu o stiu sigur,dar mai mult ca precis vinul acesta nu e oțeteală.Tare bun vin mai face bunelul,atat de bun, că bei un pahar și parcă ai mai bea unul.Toți il laudă în sat,chiar si la magazin,la Tanea lu' Nebunu,duce cu lada sticle de plastic,și îl vinde la litru fimeia. Ion povesteste ceva cu lux de amănunte și la un moment dat măsa îl întrerupe:
-Măi,da cine-i fata șeia care-i aduso tu dăunăzi în sat?
-Iiiii mamă-i,o fată,nu o știi netali..
-Nu-i cumva a lu așeia care trăiești cu unu di aișia din sat?
-Nuu...ei așeia ii alta, ii cam țăfnoasă.
-Ei vez măi,nu ma fă di rusîni,și bagă di samă,să șie din oameni gospodari!
-Ei bine mamă,da de unde să-ți scot eu fata șeia din oameni gospodari? Deam cum s-a nimeri,așeia o fi!
Mai dăm peste cap un păhăruț cu vin și ieșim alene din sărăieșul zoios molfăind o bucată de paine.Nu de alta,dar să nu ne dam de gol că am băut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu